Preocupãrile pozitive de timp liber contribuie la dezvoltarea personalã, la sãnãtatea mentalã a tinerilor ÅŸi creeazã oportunitãÅ£i pentru contacte sociale.
ActivitãÅ£ile de timp liber pot fi grupate în 3 categorii:
-Timpul liber pentru activitãÅ£i care raspund provocarilor personale: sport,muzicã, dans, alte preocupãri artistice, interese ÅŸi pasiuni
- Timpul liber pentru a fi în compania celorlalÅ£i, de aceeaÅŸi vârstã: discuÅ£ii, vizite,
vorbitul la telefon, plimbãri etc. A petrece timpul împreunã cu alÅ£ii înseamnã a
avea prieteni. Condiţiile prieteniei: - reciprocitatea, - angajamentul ,-egalitatea
- ataÅŸamentul/ loialitatea,- încrederea
FuncÅ£iile prieteniei:- resurse emoÅ£ionale, atât pentru distracÅ£ie cât ÅŸi pentru adaptarea la stress.- resurse cognitive pentru rezolvarea problemelor ÅŸi achiziÅ£ionarea de noi cunoÅŸtinÅ£e contexte în cadrul cãrora sunt însuÅŸite ÅŸi elaborate deprinderile sociale de bazã (comunicarea socialã,cooperarea, apartenenÅ£a la grup),- baza pentru relaÅ£iile ulterioare
- Timpul liber pentru relaxare: sã asculte muzicã, sã se uite la TV, sã revadã
activitãÅ£ile zilei etc.
Fie cã este vorba de timpul liber petrecut cu pãrinÅ£ii, fie în lipsa prezenÅ£ei pãrinÅ£ilor, aceste activitãÅ£i trebuie în primul rând cunoscute de pãrinÅ£i ÅŸi apoi coordonate ÅŸi chiar supravegheate.
De ce este important timpul liber in viata copilului?
- este o activitate plãcutã petrecutã în afara interdicÅ£iilor pãrinteÅŸti ÅŸi cu parteneri pe care el ÅŸi-i alege,
- este ÅŸansa lui de a exersa comportamentele învãÅ£ate ÅŸi de a le explora limitele (cât are voie sã facã ÅŸi cât nu are voie în funcÅ£ie de alte restricÅ£ii decât cele ale familiei),
- cunoaşte alţi copii (adulţi chiar) şi alte modele de comportament
(prin jocurile în care se antreneazã cu aceÅŸtia) pentru viaÅ£ã,
- el „face regulile" ÅŸi deÅ£ine controlul situaÅ£iilor pentru cã el le-a creat,într-un cuvânt, exploreazã mediul înconjurãtor prin reguli personale.
Modul în care copilul îÅŸi petrece efectiv timpul liber poate fi clasificat în douã categorii:
-timpul liber activ, în care face lucruri de plãcere ÅŸi în interesul dezvoltãrii sale ÅŸi
-timpul liber pasiv, în care îÅŸi omoarã plictiseala ÅŸi timpul fãcând ce se nimereÅŸte.
Timpul liber activ trebuie încurajat, dar ÅŸi cealaltã modalitate nu este complet de neglijat, pentru cã rolul timpului liber pasiv este de relaxare ÅŸi de odihnire (dar nu în exces). Faptul cã pãrinÅ£ii trebuie sã cunoascã ÅŸi sã coordoneze modul de petrecere al timpului liber de cãtre copilul lor este important pentru cã:
- este de preferat ca timpul liber sã reprezinte un agent de educaÅ£ie pozitivã pentru copilul nostru,
- trebuie învãÅ£at copilul sã separe modalitãÅ£ile de petrecere a timpului liber ÅŸi comportamentele pozitive de cele negative,
- petrecerea timpului liber cu alÅ£i copii înseamnã modele diferite de gândire ÅŸi de comportare care trebuie lãmurite la timpul respectiv, pentru a lãsa o urmã în modul de adaptare al copiilor la mediul înconjurãtor,
- a cunoaÅŸte posibilitãÅ£ile reale ale copilului ÅŸi a-l orienta spre activitãÅ£i care sã-i dezvolte talentele ascunse,
- pãrinÅ£ii trebuie sã asigure copiii de prezenÅ£a lor permanentã în viaÅ£a lor ÅŸi de importanÅ£a activitãÅ£ilor copiilor pentru pãrinÅ£i (aprecierea intereselor copiilor formeazã la aceÅŸtia încredere în forÅ£ele proprii, motivaÅ£ie pentru învãÅ£are, iniÅ£iativã ÅŸi adaptare mai rapidã la cerinÅ£ele ÅŸcolii ÅŸi ale societãÅ£ii). Pânã la o anumitã vârstã, copilul trebuie sã respecte regulile de comportare în societate ÅŸi regulile proprii fiecãrei familii. Dacã simte prezenÅ£a (directã sau implicitã) pãrinÅ£ilor, îÅŸi va forma conÅŸtiinÅ£a moralã. Copilul trebuie
sã se simtã supravegheat ÅŸi ghidat de reprezentarea pãrinÅ£ilor tot timpul.