Parinti Speciali

Scolarul mic 6/7-10/11 ani

În jurul vârstei de 6-7 ani, în via┼úa copilului se petrece un eveniment cu totul deosbit, acela al intr─ârii în ┼čcoal─â. Întraga dezvoltare fizic─â ┼či psihic─â va fi influen┼úat─â de acest factor. Înv─â┼úarea ┼čcolar─â se deosebe┼čte în mod radical de toate actele de înv─â┼úare de pân─â acum, atât prin con┼úinut cât ┼či prin cadrul ┼či modul de desf─â┼čurare.
Solicitat de ┼čcoal─â, înv─â┼úarea devine tipul fundamental de activitate. Activitatea ┼čcolar─â va solicita intens intelectul ┼či are loc un proces gradat de achizi┼úii de cuno┼čtin┼úe prev─âzute în programele ┼čcolii, copilului oragnizând ┼či dezvoltând strategii de înv─â┼úare, I se va con┼čtientiza rolul aten┼úiei ┼či repeti┼úiei, î┼či va forma deprinderi de scris-citit ┼či calcul.

Cre┼čte responsabilitatea ┼či disciplina fa┼ú─â de munc─â, caracterul evident al regulilor implicate în via┼úa ┼čcoalr─â creeaz─â sentimente sociale ┼či l─ârge┼čte via┼úa interioar─â a copilului
┼×coala influen┼úeaz─â puternic întreaga dezvoltare psihic─â a copilului ┼či-I d─â un relief specific.

În aceast─â perioad─â :
-înv─â┼úarea ┼čcoalar─â devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihic─â ┼či exercit─â influen┼úe hot─ârâtoare pentru toate transform─ârile din cursul acestui stadiuun bun echilibru cu ambian┼úa.
┼×colarul mic are nevoie de 10-11 ore de somn noaptea ┼či mai ales stabilizarea ┼či respectarea orei când merge la culcare. Insuficien┼úa somnului generaz─â sc─âderea aten┼úiei, a eficien┼úei memoriei ┼či a performan┼úelor gândirii. Timpul petrecut la ┼čcoal─â este mai bine organizat ┼či plin cu activit─â┼úi care se deosebesc din ce în ce mai mult de cele de la gr─âdini┼ú─â.

Copilul trebuie s─â fac─â efortul de a se adapta la :
-spa┼úiul ┼čcoalar;
-se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, ┼čcoala integrându-l pe copil în aria inteligibilului , ra┼úionalului, rigorilor cunoa┼čterii;
-se formeaz─â deprinderi de baz─â pentru scris-citit ┼či socotit care-I asigur─â accesul la con┼úinuturi din ce în ce mai ample de înv─â┼úare;
-cre┼čte caracterul voluntar ┼či con┼čtient al tuturor manifest─ârilor psihocomportamentale;
-se însu┼česc statutul ┼či rolurile de elev ┼či se adaug─â noi dimensiuni identit─â┼úii de sine;
-c─âtre sfâr┼čitul stadiului se împlinesc atributele copil─âriei ┼či se realizeaz─â
-tipurilor de activit─â┼úi ┼či solicit─âri ┼čcolare
-rela┼úia cu un nou adult semnificativ care este înv─â┼ú─âtoarea
-la grupul de covârstnici cu care se confrunt─â ┼či se compar─â pe terenul unei activitati foarte importante cum este înv─â┼úarea ┼čcolar─â

Dup─â întoarcerea acas─â copilul trebuie s─â realizeze o perioad─â de înv─â┼úare independent─â care poate fi asistat─â de p─ârin┼úi dar, nu poate fi substituit de ace┼čtia.
Jocul trebuie s─â r─âman─â în programul zilnic al ┼čcolarului mic dar momentul ┼či durata lui sunt dependente de solicit─ârile ┼čcolare.

Alte caracteristici ale scolarului

Cre┼čterea în în─âl┼úime este u┼čor încetinit─â între 6-7 ani dar apoi ritmul este mai mare.Exist─â tendin┼úa ca fetele s─â aib─â un u┼čor avans fa┼ú─â de b─âie┼úi. Cre┼čterea în greutate este relativ constant─â.
La intrarea în clasa I concentrarea aten┼úiei poate fi fluctuant─â , copii pot face gre┼čeli chiar când au cuno┼čtin┼úele corespunz─âtoare. La început aten┼úia copiilor este perfect modelat─â în raport cu fazele activit─â┼úilor din clas─â ┼či deci nu pot s─â se concentreze mai tare în anumite momente ┼či s─â se relaxeze în altele a┼ča c─â se întâmpl─â s─â le scape unele aspecte importante cum ar fi momentul în care se comunic─â tema pentru acas─â.
La cei de clasa I se constat─â o tendin┼ú─â accentuat─â c─âtre distragerea aten┼úiei dac─â intervin fel de fel de zgomote în mediul ambient(chiar ┼či c─âderea unui creion) ┼či acesta ar putea influen┼úa pesta┼úia lor ┼čcolar─â, dar dezvoltarea treptat─â a reglajelor voluntare diminueaz─â mult acest fenomen.
Cre┼čte stabilitatea aten┼úiei pân─â la 45-50 de minute.
Percep┼úiile tactile devin mai fine, se îmbog─â┼úesc ┼či încep s─â fie antrenate în scriere.
Percep┼úiile auditive progreseaz─â mai ales în ceea ce prive┼čte auzul fonematic. Acesta este antrenat în mod sistematic în sarcini precum : identificarea tuturor sunetelor dintr-un cuvânt,identificarea cuvintelor dintr-o propozi┼úie, analiza pozi┼úiei unui sunet în cuvânt, desp─âr┼úirea în silabe
Vorbirea este mai bine reglat─â prin exigen┼úele privind corectitudinea gramatical─â cerut─â de scris-citit. Propozi┼úiile ┼či frazele sunt mai bogate ┼či adaptate la situa┼úiile de comunicare.